HÚDĂ, hude, s. f. (Reg.) Gaură, spărtură (în zid, în gard etc.). – Cf. sl. hadŭ „cale, potecuță”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HÚDĂ ~e f. reg. Drum îngust (nepavat) în interiorul unui sat sau al unui oraș; uliță. /<sl. hadu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

húdă², húde, s.f. (reg.) casă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

húdă s. f., g.-d. art. húdei; pl. húde
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

húdă f., pl. e (cp. cu hod. V. hudiță). Trans. Ban. Spărtură de trecut pin [!] gard. Gaură. Ascunzătoare. Ocnă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink