HÓTRU s. v. codoș, mijlocitor, proxenet.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hótru, V. hîtru.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

hî́tru, -ă adj. (vsl. hytrŭ, îndemănatic, hitryĭ, șiret, viclean V. împrohitesc). Mold. Fam. Șiret, poznaș: un hîtru bun de glume (Al. Peneș). – La Con. 265 și 281: a hotruluĭ știință, hotra ĭubire de sine.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Și hotru (după citatele din definiție). - LauraGellner