HOTÁRNIC, -Ă, hotarnici, -ce, adj. (Înv.) Care se referă la hotarele unei moșii. ◊ Inginer hotarnic = agronom care se ocupa cu măsurătoarea moșiilor. – Hotar + suf. -nic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HOTÁRNIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de hotarele unei moșii. 3) și substantival (despre persoane) (în feudalism) Care era împuternicit de către domnie să hotărnicească o moșie. /hotar + suf. ~nic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hotárnic adj. m., pl. hotárnici; f. sg. hotárnică, pl. hotárnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hotárnic, -ă adj. Relativ la hotare: proces hotarnic. Inginer hotarnic, care stabilește hotarele. V. geometru.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink