hortúm, hortúmuri, s.n. (înv.) 1. trompă (de elefant), proboscidă. 2. furtun, tulumbă.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

hortúm s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hortúm, V. hurtum.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink