HOROBĂÍ, horobăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A se învârti de colo până colo (făcând mai mult zgomot decât treabă).
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

horobăí (-íesc, horobăít), vb. A se strădui, a-și căuta de lucru. Creație expresivă, poate proprie lui Rebreanu (nu apare în dicționare); cf. înhodoroba, cotrobăi.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink