HORBOȚÍCĂ, horboțele, s. f. Diminutiv al lui horbotă. – Horbotă + suf. -ică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

horboțícă s. f., g.-d. art. horboțélei; pl. horboțéle
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

horbótă f., pl. e (din *orbotă, met. din pol. rut. robóta, lucrare, robotă, dim. robótka, broderie, dantelă. P. met., cp. cu germ. arbeit, lucrare). Dantelă. – În nord și răbótcă, pl. e: față de masă albă cu poale lungĭ cusute în răbotce (Adela Xen. 474). – Și horboțică, pl. țéle. V. rocodele.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink