HOLÉRĂ, holere, s. f. 1. Boală epidemică gravă, adesea mortală, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături și diaree, care duce la o puternică deshidratare a organismului. ◊ Expr. A da holera în cineva = a se speria foarte tare, a intra spaima în cineva. 2. Boală infecțioasă a păsărilor, cu evoluție gravă, provocată de un microb; pasteureloză. 3. Epitet dat unei ființe urâte și rele. – Din lat. cholera, ngr. choléra, ucr. holera.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HOLÉRĂ f. 1) Boală epidemică gravă, deseori mortală, care se manifestă prin intoxicarea și deshidratarea puternică a organismului. 2) fig. peior. Persoană rea și urâtă. /<rus. holera, lat. cholera
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HOLÉRĂ s. f. 1. boală epidemică contagioasă, caracterizată prin diaree, vărsături, dureri stomacale, adesea mortală. 2. boală infecțioasă la păsări. 3. (fig.) ființă urâtă și rea. (< lat., ngr. cholera, ucr. holera)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HOLÉRĂ s. 1. (MED. VET.) pasteureloză, septicemie hemoragică. (~ este o boală a păsărilor.) 2. (BOT.; Xanthium spinosum) (reg.) cătina, cornuță, dracilă, ghimpe, lipici, pălămidă, scaiete, spin, scai rusesc.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
holéră (holére), s. f. – 1. Boală epidemică gravă. – 2. Plantă spinoasă, Xanthium spinosum. – Mr. huleră. Ngr. χολέρα, cf. bg. holera (Cihac, II, 140, din sl. cholera).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
holéră s. f., g.-d. art. holérei; pl. holére
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hóleră (nord) și holéră (sud) f., pl. e (rus. holéra, d. ngr. și vgr. holéra, it. coléra, lat. chólera). O boală caracterizată pin [!] vărsăturĭ, fiorĭ, cîrceĭ, lividitate și diareĭe cu mucozitățĭ și care, în cîte-va ore, reduce bolnavu aproape la un schelet. (A bîntuit la noĭ cu furie la 1831). Fig. Iron. Femeĭe foarte urîtă saŭ foarte rea (V. cĭumă). O plantă din familia compuselor (xanthium spinósum) caracterizată pin niște ghimpĭ trifurcațĭ. A fost adusă la noĭ de Cazacĭ, de coadele cailor cărora s´a aninat sămînța eĭ în timpu războaĭelor contra Turcilor între 1819-1828. De aceĭa i se zice și spin muscălesc. – Fals coleră.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink