2 definiții pentru holci, holcire   conjugări / declinări

HOLCÍ, holcesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A face gălăgie. – Din holcă.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

holcésc v. intr. (d. holcă). Est. Rar azĭ. Fac holcă, grăĭesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink