HOÁȘCĂ, hoaște, s. f. Denumire injurioasă dată unei femei bătrâne și rele; hoanghină. – Din ucr. haška „viperă”.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HOÁȘCĂ ~te f. pop. peior. Femeie bătrână și rea; hoanghină; hârcă; hoancă. [Sil. hoaș-] /<ucr. haška
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HOÁȘCĂ s. v. cotoroanță.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hoáșcă s. f., g.-d. art. hoáștei; pl. hoáște
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hoáșcă (oa dift.) f., pl. ște saŭ șce (cp. cu rut. haška, viperă, și cu ung. haska, pepene răscopt). Iron. Cotoroanță, babă hodorogită (CL. 1920, 523). – În Fc. hașchină. V. bahorniță și hoancă 1.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hoașcă, hoaște s. f. v. hoanghină
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a fi hoașcă bătrână expr. a avea experiență de viață; a avea multă rutină.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink