HIPOTIMÍE, hipotimii, s. f. (Med.) Diminuare a tonusului afectiv (în stările depresive). – Din fr. hypothymie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOTIMÍE s.f. (Med.) Scădere a bunei dispoziții în stările depresive. [Gen. -iei. / < fr. hypothymie, cf. gr. hypo – sub, thymos – spirit].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOTIMÍE s. f. 1. hipofuncție a timusului. 2. scădere a bunei dispoziții în stările depresive. (< fr. hypothymie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink