HIPOPLAZÍE, hipoplazii, s. f. Dezvoltare incompletă sau insuficientă a unui organ sau a unui țesut. – Din fr. hypoplasie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOPLAZÍE f. Stare patologică constând în dezvoltarea insuficientă a unui țesut sau a unui organ. /<fr. hypoplasie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOPLAZÍE s.f. (Biol.) Dezvoltare incompletă a unui organ sau a unui țesut. [Gen. -iei. / < fr. hypoplasie, cf. gr. hypo – sub, plassein – a forma].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPOPLAZÍE s. f. dezvoltare incompletă a unui țesut sau organ. (< fr. hypoplasie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

hipoplazíe s. f. (sil. -pla-), art. hipoplazía, g.-d. art. hipoplazíei; pl. hipoplazíi, art. hipoplazíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink