O definiție pentru hiperplan (pl. -uri), hiperplan (pl. -e)   declinări

HIPERPLÁN s. n. (mat.) ansamblu de puncte ale căror coordonate scalare, într-un spațiu vectorial de n dimensiuni, raportat la o origine fixă, verifică o relație de gradul întâi. (< fr. hyperplan)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink