HIPERCORECTITÚDINE, hipercorectitudini, s. f. (Lingv.) Greșeală de limbă care constă în folosirea de forme hipercorecte, datorită efortului conștient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare. – Hiper – + corectitudine.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPERCORECTITÚDINE ~i f. Element de limbă folosit greșit din intenția de a da frazei un aspect mai literar. /hyper- + corectitudine
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPERCORECTITÚDINE s.f. Greșeală de limbă datorită efortului conștient al vorbitorilor de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperurbanism. [< hipercorect + -itudine, după engl.. hyper-correction, fr. hypercorrection, germ. Hyperkorrektheit].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPERCORECTITÚDINE s. f. greșeală de limbă izvorâtă din necunoașterea adevăratei forme a etimonului unui cuvânt de către vorbitor și din teama acestuia de a nu greși, din efortul conștient de a se conforma mecanic normelor limbii literare; hiperliterarizare. (după fr. hypercorrection)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HIPERCORECTITÚDINE s. hiperurbanism.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hipercorectitúdine s. f., g.-d. art. hipercorectitúdinii; pl. hipercorectitúdini
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink