HINGHÉR, hingheri, s. m. Persoană, în slujba serviciului de ecarisaj, care se ocupă cu prinderea câinilor vagabonzi; hoher (1). [Var.: (înv.) henghér s. m.] – Din săs. hoenger (= germ. Henker).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HINGHÉR ~i m. Lucrător din serviciul de ecarisaj, care se ocupă cu prinderea câinilor vagabonzi. /<săs. hoenger
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HINGHÉR s. (Transilv.) hoher, (prin Ban. și Transilv.) șintăr.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HINGHÉR s. v. călău, gâde.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hinghér (hinghéri), s. m. – Persoană care se ocupă cu prinderea și exterminarea cîinilor vagabonzi. – Var. hengher. Germ. Henker (Borcea 193; DAR; Gáldi, Dict., 178), prin intermeidiul săs. hoengêr sau al mag. henger. Instituție municipală, creată în București în 1810. – Der. hingherie, s. f. (cușcă de cîini, îndeletnicirea de hingher).
Sursa: DER
(1958-1966)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hinghér s. m., pl. hinghéri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hinghér, V. hengher.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
henghér m. (sas. köngêr, germ. henger și henker, d. henken, a spînzura). Vest. Hoher, acelor care prinde [!] cîniĭ de pe strade [!]. – La Od. [Ps. 43] engher. În est hingher. V. ĭuju.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hingher, hingheri s. m. (intl.) polițist.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink