HILARITÁTE s. f. V. ilaritate.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
!hilaritáte/ilaritáte s. f., g.-d. art. hilaritắții/ilaritắții
Sursa: DOOM 2
(2005)
|
Adăugată de
nsho_ci
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ILARITÁTE s. f. Explozie de râs colectivă la auzul sau la vederea unui lucru amuzant, caraghios. [Var.: hilaritáte s. f.] – Din fr. hilarité, lat. hilaritas, -atis.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ILARITÁTE f. Explozie (generală) de râs; acces brusc de veselie (generală). [G.-D. ilarității] /<fr. hilarité, lat. hilaritas, ~atis
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Var. hilaritate -
LauraGellner
ILARITÁTE s.f. Râs general, veselie comună provocată de ceva amuzant, caraghios. [Cf. fr. hilarité, lat. hilaritas].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Var. hilaritate -
LauraGellner
ilaritáte s. f., g.-d. art. ilarității
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Comentariu: Var. hilaritate -
LauraGellner
*ilaritáte f. (lat. hiláritas, -átis, d. hilarus și hilaris, vesel, d. vgr. ῾ilarós). Veselie, rîs: vorba luĭ a provocat mare ilaritate.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink