HIDROGENÁRE, hidrogenări, s. f. Acțiunea de a hidrogena și rezultatul ei. – V. hidrogena.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDROGENÁRE s.f. Acțiunea de a hidrogena și rezultatul ei. [< hidrogena].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

hidrogenáre s. f. (sil. -dro-), g.-d. art. hidrogenării; pl. hidrogenări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDROGENÁ, hidrogenez, vb. I. Tranz. A introduce hidrogen în molecula unei combinații chimice. – Din fr. hydrogéner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A HIDROGENÁ ~éz tranz. (elemente sau compuși chimici) A combina cu hidrogen. /<fr. hydrogéner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDROGENÁ vb. I. tr. A combina (un corp) cu hidrogen. [< fr. hydrogéner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDROGENÁ vb. tr. a introduce hidrogen în molecula unei combinații chimice. (< fr. hydrogéner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

hidrogená vb. (sil. -dro-), ind. prez. 1 sg. hidrogenéz, 3 sg. și pl. hidrogenizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*idrogenéz v. tr. Chim. Combin cu idrogenu [!].
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink