HIDROFÚG, -Ă, hidrofugi, -ge, adj. Hidrofob (1). – Din fr. hydrofuge.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDROFÚG ~gă (~gi, ~ge) și substantival (despre materiale) Care nu permite pătrunderea apei. /<fr. hydrophuge
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDROFÚG, -Ă adj. (Despre un material) Care nu permite pătrunderea apei, a umidității. [< fr. hydrofuge, cf. gr. hydor – apă, lat. fugare – a alunga].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDROFÚG, -Ă adj. hidrofob (I, 1). (< fr. hydrofuge)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDROFÚG adj. v. hidrofob.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hidrofúg adj. m. (sil. -dro-), pl. hidrofúgi; f. sg. hidrofúgă, pl. hidrofúge
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink