HIDRODINÁMICĂ f. Ramură a hidromecanicii care se ocupă cu studiul legilor de mișcare a fluidelor; dinamica lichidelor. /<fr. hydrodynamique, germ. Hidrodynamik
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRODINÁMICĂ s.f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile mișcării lichidelor; dinamica fluidelor. [< fr. hydrodynamique, cf. gr. hydor – apă, dynamis – forță].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

hidrodinámică s. f. (sil. -dro-), g.-d. art. hidrodinámicii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRODINÁMIC, -Ă, hidrodinamici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a hidromecanicii care studiază legile de mișcare ale fluidelor. 2. Adj. Care se referă la legile mișcării fluidelor. – Din fr. hydrodynamique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRODINÁMIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de hidrodinamică; propriu hidrodinamicii. Presiune ~că. /<fr. hydrodynamique
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRODINÁMIC, -Ă adj. Referitor la hidrodinamică. [Cf. fr. hydrodynamique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRODINÁMIC, -Ă I. adj. referitor la hidrodinamică. II. s. f. dinamica fluidelor. (< fr. hydrodynamique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

hidrodinámic adj. (sil. -dro-) → dinamic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*idrodinámic, -ă adj. (idro- și dinamic). Relativ la idrodinamică. S. f. Acea parte a fiziciĭ care se ocupă de mișcarea, greutatea și echilibru fluidelor.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink