HIDRARGÍR s. n. (Chim.) Mercur. – Din fr. hydrargyre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRARGÍR n. Metal lichid, foarte dens și foarte mobil, alb-argintiu, cu luciu puternic, întrebuințat la extragerea aurului și argintului, în medicină și mai ales la umplerea termometrelor; mercur. /<fr. hydrargyre
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRARGÍR s.n. Mercur. [< fr. hydrargyre, lat. hydrargyrum, cf. gr. hydor – apă, argyros – argint].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRARGÍR s. n. mercur. (< fr. hydrargyre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDRARGÍR s. v. mercur.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hidrargír s. n. (sil. mf. hidr-); simb. Hg
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*idrargír n. (vgr. ῾ydrárgyros, mercur; ῾ýdor, apă [adică „lichid”], și árgyros, argint). Chim. Mercur.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink