HIDÁLGO s. m. Titlu purtat, în evul mediu, de unii nobili spanioli; persoană care purta acest titlu. – Din fr., sp. hidalgo.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDÁLGO m. invar. (în evul mediu) Nobil spaniol. /<fr., sp. hidalgo
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDÁLGO s.m. (Rar) Calitatea și rangul unui hidalgo; nobil spaniol. [< sp., fr. hidalgo, cf. sp. hijo de algo – fiu al cuiva, al unei personalități].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HIDÁLGO s. m. nobil spaniol. (< fr., sp. hidalgo)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

hidálgo s. m. (hi- pron. sp. i-), art. hidalgóul
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*hidálgo m. (sp. hidalgo, d. hijo, fiŭ, și de algo, de ceva, adică „fiŭ de om care este ceva”, nu „om de nimic”; pg. fidalgo). Nobil spaniol. V. felibru.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink