HETAÍRĂ, hetaire, s. f. Nume dat curtezanelor din Grecia antică. – Din fr. hétaïre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HETAÍRĂ s.f. (Rar) Curtezană la vechii greci. [Acc. și -tái-, pl. -re. / cf. fr. hétaïre, gr. hetaira].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HETAÍRĂ s. f. 1. curtezană în Grecia antică. 2. prostituată. (< fr. hétaïre, gr. hetaira)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HETAÍRĂ s. v. curtezană.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hetaíră s. f., g.-d. art. hetaírei; pl. hetaíre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink