HERUVÍM, heruvimi, s. m. Înger care urmează ierarhic după arhangheli. – Din sl. cherŭvimu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HERUVÍM ~i m. (în creștinism) Înger care urmează ierarhic după arhanghel. /<sl. cheruvimu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

heruvím (heruvími), s. m. – Înger care urmează ierarhic după arhangheli. – Mr. heruvim. Ngr. χερουβίμ, în parte prin intermediul sl. cheruvimŭ, cf. sb. heruvim. – Der. heruvimesc (var. heruvimicesc), adj. (de heruvimi, înv.); heruvic, s. n. (imn liturgic), din ngr. χερουβιϰόν; heruvicar, s. n. (colecție de imnuri).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

heruvím s. m., pl. heruvími
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

heruvím m. (ngr. heruvim, cuv. ebraic). Înger din clasa următoare serafimilor. Cap de înger cu aripĭ pictat. Fig. Copil frumos. – Și herovim. Răŭ scris cheruvim.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

heruvími s. m. pl. Numele uneia dintre cele nouă cete ale îngerilor, care, împreună cu scaunele și cu serafimii, alcătuiesc prima treaptă în ierarhia lor, făcută de Dionisie Areopagitul. Sunt înfățișati în iconografie sub forma unui cap înaripat cu două aripi sau cu niște roți pline de ochi, purtând tronul sau căruța lui Dumnezeu (Iezechiel, 4, 7), fiecare heruvim având patru fețe: de om, bou, leu și vultur. – Sin sl. cheruvimŭ (‹ gr. heruvimos).
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink