herbáta s.f. (cuv. pol.) Ceai ◊ „[În Polonia] mă duc la bufet, iau o cafea și o apă minerală – localnicii beau în general și oricând «herbata», adică ceai – și revin în sala spațioasă.” R.lit. 26 IX 85 p. 24
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink