SULIȚÍCĂ, sulițele, s. f. Plantă erbacee lemnoasă la bază, din familia leguminoaselor, cu tulpina ramificată, cu frunzele păroase pe partea inferioară și cu flori dispuse în capitule bogate (Dorycnium herbaceum). – Suliță + suf. -ică.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de rain_drop | Semnalează o greșeală | Permalink

SULIȚÍCĂ ~ele f. (feminin de la suliță) Plantă erbacee cu tulpina erectă (lemnoasă la bază), ramificată și cu frunze înguste, strânse în mănunchiuri scurte în jurul tulpinii. /suliță + suf. ~ică
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SULIȚÍCĂ s. (BOT.; Dorycnium herbaceum) (reg.) fălcată, fălcăție, sulițioară, sunătoare, vinuț, brâncuță-de-pisică, floarea-vinului, trifoi-sălbatic, trifoiul-caprelor.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

SULIȚÍCĂ s. v. sunătoare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

sulițícă s. f., g.-d. art. sulițélei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink