hérțeg (-gi), s. m. – Duce, voievod. – Var. herțog. Germ. Herzog, direct var. și prin intermediul mag. herceg. Sec. XVII, înv.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

hérțeg m. (ung. herceg, d. germ. herzog, duce, comandant). Vechĭ. Duce (doc. d. 1439. Ĭorga, Negoț, 245).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

HÉRȚEG (‹ germ.) s. m. Titlu adăugat de la titulatura domnilor Țării Românești care stăpâneau ținuturile Amlașului și Făgărașului din Transilvania; persoană având acest titlu.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink