HEPÁTIC, -Ă, hepatici, -ce, adj. Care aparține ficatului, referitor la ficat, de ficat. – Din fr. hépatique.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HEPÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de ficat; propriu ficatului. Boală ~ că. 3) și substantival Care suferă de ficat; bolnav de ficat. /<fr. hépatique
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HEPÁTIC, -Ă adj. Referitor la ficat; de (la) ficat, al ficatului. [< fr. hépatique, cf. gr. hepatikos < hepar – ficat].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HEPÁTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de ficat. (< fr. hépatique)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HEPÁTIC adj., s. (MED.) (livr.) bilios. (Bolnav ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hepátic adj. m., pl. hepátici; f. sg. hepátică, pl. hepátice
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*epátic, -ă adj. (vgr. ῾epatikós, d. ῾êpar, ῾épatos, ficat). Anat. Al ficatuluĭ: canalu epatic. F. Pl. Bot. Gen de ranunculacee.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
hepatic, -ă, hepatici, -e s. m., s. f. persoană de rasă mongoloidă.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink