HELIOMÉTRU, heliometre, s. n. Instrument optic pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al planetelor. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliomètre.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HELIOMÉTRU ~e n. Instrument optic pentru măsurarea distanțelor unghiulare mici dintre aștri, precum și a diametrului aparent al Soarelui și al altor corpuri cerești. /<fr. héliometre
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HELIOMÉTRU s.n. (Astr.) Instrument pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al planetelor. [< fr. héliomètre, cf. gr. helios – soare, metron – măsură].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HELIOMÉTRU s. n. instrument pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al planetelor. (< fr. héliomètre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

heliométru s. n. (sil. -li-o-, -tru), art. heliométrul; pl. heliométre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink