12 definiții pentru hava, havat, havăt   conjugări / declinări

HAVÁT s. n. (În sintagma) Mașină de havat = haveză. – V. hava.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de tavilis | Semnalează o greșeală | Permalink

HAVÁT s.n. Havare. ◊ Mașină de havat = haveză. [< hava].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HAVÁT s. n. havare. (< hava)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

havát s. n.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

havát și hávăt, V. avat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HAVÁ, havez, vb. I. Tranz. A săpa cu haveza făgașe într-un zăcământ în curs de exploatare pentru a ușura desprinderea materialului din masiv. – Din fr. haver.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A HAVÁ ~éz tranz. (făgașe la lucrările miniere) A săpa cu haveza (pentru a ușura desprinderea materialului din masiv). /<fr. haver
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HAVÁ vb. I. tr. A tăia cu haveza făgașe în zăcămintele în curs de exploatare pentru a ușura extragerea materialului. [< fr. haver].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HAVÁ vb. tr. a tăia cu haveza făgașe în zăcămintele în curs de exploatare. (< fr. haver)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

HAVÁ vb. (MIN.) a scobi. (A ~ într-un zăcământ.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

havá vb., ind. prez. 1 sg. havéz, 3 sg. și pl. haveáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

avát, havát și hávăt m. (după Șăin., d. turc. haut și avat, crîsnic, năpatcă; după mine, cp. cu gavăt). Mold. Munt. Un pește cam asemenea cu șalău, dar maĭ întunecat și cu foarte multe oase (áspius rapax). Ca și știuca, devorează peștiĭ micĭ. – Se numește și havút și haút (Ant. și Acad.) și, auzit de mine, háut (Btș. Fc.). – Și vîjgăŭ, vîlsan și vréspere.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink