HALIEÚTIC, -Ă, halieutici, -ce, adj., HALIEÚTICĂ, halieutici, s. f. 1. Adj. De halieutică; pescăresc. 2. S. f. Arta pescuitului; pescuit. ♦ Tratat de pescuit. [Pr.: -li-e-] – Din lat. halieutica, fr. halieutique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HALIEÚTIC, -Ă adj. Referitor la halieutică; pescăresc. [Pron. -li-e-u-. / < fr. halieutique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HALIEÚTIC, -Ă I. adj. referitor la halieutică. II. s. f. arta pescuitului; pescărit. ◊ tratat de pescuit. (< fr. halieutique, lat. halientica)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

halieútic adj. m., pl. halieútici; f. sg. halieútică, pl. halieútice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink