HÁIDOȘ, -Ă, haidoși, -e, adj. (Reg.; adesea substantivat) Zdravăn, voinic, chipeș. [Var.: háitoș, -ă adj.] – Et. nec. Cf. haidău.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

háidoș (háitoș), háidoșă, háidoși, háidoșe, (reg.) 1. chipeș, voinic, zdravăn. 2. cochet, galant.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

háidoș adj. m., pl. háidoși; f. sg. háidoșă, pl. háidoșe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

háĭdoș, V. făĭdoș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

fáĭdoș, háĭdoș (nord) și háĭtoș (Ml.), -ă adj. (cp. cu ung. fajt, fajta, fel, soĭ, rasă, adică „de bun soĭ”). Fam. De bun soĭ, robust: om, boŭ haĭdoș. Bz. (faĭdoș). Elegant: rochie faĭdoșă. – În Gr.S. 1937, 246, háĭteș (Dolj), robust. V. faĭeș.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink