HÁHNIU s.n. v. hahnium.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

HÁHNIU s. n. element artificial transuranic, obținut prin bombardarea californiului cu nuclee de azot. (< fr., engl. hahnium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

háhniu s. n. [ah pron. germ. a]; simb. Hn
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

HÁHNIU (‹ n. pr. Hahn) s. n. Element chimic (nr. at. 105) transuranic, cu durata de viață de 1,6 secunde. A fost semnalat (1967) de G.N. Flerov și descoperit (1970) pe cale artificială de un colectiv de cercetători de la Univ. Berkeley. Ultima denumire propusă (1997) este Dubnium (simbol chimic Db).
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink