HABITÁȚIE ~i f. Drept de a locui într-o casă care aparține altuia. /<fr. habitation, lat. habitatio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

HABITÁȚIE s.f. v. abitație.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

habitáție s. f., pl. habitáții
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink