HAȘÉU, hașeuri, s. n. V. hașe.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HAȘÉU s.n. Carne tocată. ♦ Conservă preparată din ficat, carne (de porc, de pasăre etc.) tocate și uneori condimentate. [Var. hașé s.n. / < fr. haché].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
HAȘÉU s.n. Carne, pește, legume, crude sau fierte, tăiate sau tocate mărunt (dar nu date prin mașina de tocat), utilizate ca bază pentru umpluturi sau pentru un preparat; prin ext. preparat realizat astfel, proaspăt sau sub formă de conservă; din germ. Hachee, cf. fr. hachée (= tăiat mărunt).
Sursa: DGE
(2003)
|
Adăugată de
gal
| Semnalează o greșeală
| Permalink