HĂTMĂNÍE, hătmănii, s. f. Titlu purtat de hatman, demnitate sau rang de hatman; puterea sau conducerea hatmanului. ♦ Organ suprem de conducere și de organizare a oștirii. [Var.: hatmaníe s. f.] – Hatman + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HĂTMĂNÍE ~i f. ist. 1) Funcția de hatman. 2) Perioada de timp în care un hatman deținea funcția. 3) Sediul hatmanului. 4) Organ de conducere a oștirii. /hatman + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hătmăníe s. f., art. hătmănía, g.-d. art. hătmăníei; pl. hătmăníi, art. hătmăníile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hătmăníe Mold. Vechĭ. Demnitatea de hatman. Ministeru de războĭ. Poliție.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink