HĂRĂGÍ, hărăgesc, vb. IV. Tranz. V. arăci.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A HĂRĂGÍ ~ésc tranz. (plante agățătoare, mai ales vița de vie) v. A ARĂCI.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hărăcésc și hărăgésc și (Munt.) arăcésc v. tr. (d. arac, harag). Sprijin pe haragĭ: tămîĭoasă arăcită (ChN. I, 16).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink