HÂNȚĂU, hânțaie, s. n. Bancă cu clește de fixare, asemănătoare cu scăunoaia, pe care rotarul fixează bucățile de lemn din care face spițele. – Et. nec.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HÂNȚĂU, hânțăuri, s. n. Unealtă a rotarului servind la fixarea bucăților de lemn din care se fac spițele.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

HÂNȚĂU s. v. cobilă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

hânțău s.n., art. hânțăul; pl. hânțáie
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink