GUVÉRN, guverne, s. n. Organ de stat care exercită puterea executivă; cabinet, consiliu de miniștri. – Din guverna (derivat regresiv).
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GUVÉRN ~e n. Organ suprem al unui stat având putere executivă și de dispoziție; organ central al administrației de stat; consiliu de miniștri. /Din a guverna
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GUVÉRN s.n. Organ suprem executiv și de dispoziție al puterii de stat. [Cf. it. governo, fr. gouverne(ment)].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GUVÉRN s. n. organ suprem al puterii executive într-un stat; cabinet (II). (< uoverna)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GUVÉRN s. 1. v. consiliu de miniștri. 2. v. stăpânire.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
guvérn s. n., pl. guvérne
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*guvérn n., pl. e (d. fr. gouvernement și it. governo, guvern). Constituțiunea unuĭ stat, guvernament [!]: guvern monarhic. Oameniĭ care guvernează statu: guvern conservator.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
guvérn-marionétă s. n. (sil. -ri-o-), pl. guvérne-marionétă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
guvérn-marionétă s.n. (pol.) Guvern manipulat de forțe aflate în umbră ◊ „Bătrânul de Mellery, potențial colaboraționist, este tentat să accepte un post ministerial într-un guvern-marionetă.” R.lit. 14 II 85 p. 22 (din guvern + marionetă)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink