GURÁR ~e n. reg. Capac cu care se astupă gura unui cuptor. /gură + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gurár, gurári, s.m. n. (reg.) 1. lucrător la intrarea în ocnă. 2. astupătoare la gura cuptorului. 3. partea războiului de țesut în care se prinde urzeala. 4. bubă în gură.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

gurár s. m., pl. gurári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gurár m. Lucrător care lucrează la gura ocneĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink