5 definiții pentru «gropniță»   declinări

GRÓPNIȚĂ, gropnițe, s. f. 1. Încăpere situată între pronaosul și naosul unei biserici, în care de obicei se găsesc mormintele ctitorilor. 2. Cavou, criptă, mormânt sau cimitir situate lângă o biserică. – Din bg. grobnica (influențat de groapă).
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÓPNIȚĂ ~e f. 1) Încăpere între pronaosul și naosul unei biserici în care se află, de obicei, mormintele ctitorilor. 2) Cavou, criptă, mormânt sau cimitir situat lângă o biserică. /<bulg. grobnica
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÓPNIȚĂ s. v. cavou, criptă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grópniță s. f., g.-d. art. grópniței; pl. grópnițe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grópniță f., pl. e și (est) ĭ (vsl. grobĭnica, rus. -ica, gropniță. V. groapă). Cimitir în curtea uneĭ bisericĭ (Vechĭ). Osuariŭ, becĭu în care se adună oasele săracilor dezgropațĭ. Cavoŭ. Groapă părăsită la o mină. V. grobnic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink