GRIMELÚȚĂ, grimeluțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui grimea. – Grimele (pl. lui grimea) + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

grimelúță s. f., g.-d. art. grimelúței; pl. grimelúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink