10 definiții pentru grima, grimare   conjugări / declinări

GRIMÁRE, grimări, s. f. Acțiunea de a (se) grima.V. grima.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GRIMÁRE s.f. Acțiunea de a (se) grima și rezultatul ei. [< grima].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GRIMÁRE s. grimă, machiaj, machiere. (~ unui actor.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grimáre s. f., g.-d. art. grimării; pl. grimări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRIMÁ, grimez, vb. I. Refl. și tranz. A (se) machia pentru scenă sau pentru film în conformitate cu fizionomia cerută de rolul interpretat; p. gener. a (se) machia. – Din fr. grimer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A GRIMÁ ~éz tranz. (actori, fața lor) A da cu grimă (pentru a căpăta înfățișarea cerută de rol); a machia. /<fr. grimer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRIMÁ vb. I. tr., refl. A (se) machia pentru scenă. [< fr. grimer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GRIMÁ vb. tr., refl. a (se) machia pentru scenă. (< fr. grimer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GRIMÁ vb. a (se) machia. (A ~ un actor.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grimá vb., ind. prez. 1 sg. griméz, 3 sg. și pl. grimeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink