GRÍJNIC, -Ă, grijnici, -ce, adj. (Înv.) Grijuliu. – Grijă + suf. -nic.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÍJNIC adj. v. atent, circumspect, grijuliu, precaut, prevăzător, prudent, vigilent.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

gríjnic adj. m., pl. gríjnici; f. sg. gríjnică, pl. gríjnice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

grijulív, -ă și -líŭ, -íe adj. (bg. grižliv). Care are grijă de ceva, care îngrijește bine. – Maĭ rar grijîliv (Con. 279) și grijiliv. Vechĭ grijliv (Cant.) și grijnic (bg. grižniĭ și grižen, grižna). V. îngrijat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink