GRIJÍ, grijesc, vb. IV. (Pop.) 1. Tranz., intranz. și refl. A (se) îngriji (de cineva sau de ceva). 2. Tranz. și refl. (Bis.) A (se) împărtăși, a (se) cumineca. – Din bg. grižă se.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A GRIJÍ ~ésc tranz. 1) v. A ÎNGRIJI. 2) A face să se grijească. /<bulg. griža se
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE GRIJÍ mă ~ésc intranz. 1) v. A SE ÎNGRIJI. 2) bis. (despre credincioși creștini) A primi grijania; a se împărtăși; a se cumineca. /<bulg. griža se
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRIJÍ vb. v. căuta, cumineca, curăța, deretica, împărtăși, îngriji, îngrijora, mărturisi, neliniști, păzi, pregăti, prepara, scutura, spovedi, strânge, supraveghea, teme, vedea.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grijí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. grijésc, imperf. 3 sg. grijeá; conj. prez. 3 sg. și pl. grijeáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grijésc v. tr. (bg. grižyse, a se îngriji). Curăț: a griji casa, a griji (a cinătui) un purcel după ce a fost tăĭat. Vest. Împărtășesc, cumínec. V. intr. Deretic. V. refl. Vest. Mă împărtășesc. V. îngrijesc.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRIJEÁ, grijele, s. f. (Mar.) Saulă fixată transversal pe sarturi pentru urcarea în arboradă unei nave.
Sursa: Neoficial
|
Adăugată de
dor_ina
| Semnalează o greșeală
| Permalink