GRÍJĂ, griji, s. f. 1. Teamă sau neliniște simțite de cineva la gândul unei eventuale primejdii sau întâmplări neplăcute pe care le-ar putea îndura; îngrijorare. ◊ Expr. A intra la griji = a începe să fie îngrijorat. ♦ Cauza îngrijorării cuiva. 2. Interes deosebit, preocupare pentru cineva sau ceva, atenție acordată unei ființe, unei probleme etc. ◊ Loc. vb. A (nu) avea grijă (de cineva sau de ceva) = a (nu) se îngriji (de cineva sau de ceva); a (nu) supraveghea, a (nu) păzi (pe cineva sau ceva). ◊ Expr. A avea grijă (să...) = a băga de seamă, a fi atent (să...). A da (sau a lăsa) în grija (cuiva) = a da (sau a lăsa) în directa supraveghere (a cuiva); a încredința. – Din bg. griža.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÍJĂ ~i f. 1) Gând ce provoacă neliniște, cauzat de o eventuală neplăcere sau primejdie. 2) Atitudine binevoitoare, plină de atenție și de interes față de cineva sau de ceva; preocupare pentru cineva sau ceva. ~a față de generația în creștere. ◊ A avea ~ să..., a fi atent să..., a băga în seamă să... A purta ~a cuiva, a purta ~ de cineva (sau de ceva), a purta cuiva de ~ a se preocupa de cineva (sau de ceva). A da (sau a lăsa) în ~a cuiva (pe cineva sau ceva) a da însărcinare cuiva să supravegheze ceva sau pe cineva. [G.-D. grijii] /<bulg. griža
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRÍJĂ s. 1. v. îngrijorare. 2. v. prudență. 3. atenție, vigilență. (Manifestă multă ~.) 4. atenție, interes, preocupare, sinchiseală, sinchisire, sinchisit, (pop.) păsare, (înv., în Ban. și Transilv.) câștigă. (Fără nici o ~ pentru ...) 5. v. migală. 6. v. protecție. 7. pază, seamă, (fig.) mână. (I l-a dat în ~.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Grijă ≠ nepăsare, neglijență
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gríjă s. f., art. gríja, g.-d. art. gríjii; pl. griji
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
gríjă (est) și grije (vest) f., pl. ĭ (vsl. gryža, grijă, întristare, grysti-gryzon, gryzatĭ, a mușca, a răni; bg. sîrb. rut. griža, grijă. V. ogrinjĭ). Îngrijorare, frică să nu se întîmple ceva răŭ: a avea (a-țĭ fi) grijă de soarta cuĭva. Atențiune, precauțiune: cu această mașină trebuĭe să umbli cu grijă. Solicitudine, îngrijire: părințiĭ aŭ grijă de copiĭ. Pomenire de sufletu unuĭ mort (Vechĭ). Grijile caseĭ, trebile [!] (ocupațiunile) caseĭ. A purta grijă (saŭ de grijă) unuĭ lucru, a avea grijă de ceva, a îngriji un lucru. A avea, a purta grijă de, 1. a îngriji, 2. a fi îngrijorat de. A intra în (saŭ la) grijă, a începe să fiĭ îngrijorat. Fără grijă, fără să-țĭ pese.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-și îneca amarul / grijile / necazurile în băutură expr. a se apuca de băut (din cauza unei decepții, a unor supărări etc.).
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a-și lua de-o grijă expr. a rezolva o problemă presantă
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink