GRIFÁ, grifez, vb. I. Tranz. A marca arborii cu ajutorul grifei. – Din fr. griffer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A GRIFÁ ~éz tranz. (arbori) A marca cu ajutorul grifei (în vederea diferitelor lucrări silvice). /<fr. griffer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRIFÁ vb. I. tr. A marca cu ajutorul grifei arborii care urmează să fie scoși din pădure. [< fr. griffer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GRIFÁ vb. tr. a marca arborii cu grifa. (< fr. griffer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

grifá vb., ind. prez. 1 sg. griféz, 3 sg. și pl. grifeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÍFĂ, grife, s. f. 1. Instrument cu ajutorul căruia se marchează scoarța arborilor din pădure pentru diverse lucrări silvice. 2. Dispozitiv care permite deplasarea peliculei într-un aparat de filmat, prinzând intermitent perforațiile filmului. – Din fr. griffe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÍFĂ ~e f. Instrument special prevăzut cu o lamă tăioasă, folosit la marcarea arborilor (în vederea diferitelor lucrări silvice). /<fr. griffe
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÍFĂ s.f. 1. Instrument pentru marcarea arborilor (prin zgâriere pe coajă). 2. Piesă metalică în formă de gheară dublă, care, în aparatele de luat vederi cinematografice, imprimă filmului o mișcare intermitentă. 3. Poziție patologică a mâinii sau a piciorului, amintind de gheara de grifon (1). 4. Ornament constituit din motive florale, geometrice, gheare și capete de animale, folosit în stilurile romanic și gotic. [< fr. griffe].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GRÍFĂ s. f. 1. instrument pentru marcarea arborilor (prin zgârierea pe coajă). 2. piesă metalică în formă de gheară dublă, care, în aparatele de luat vederi cinematografice, imprimă filmului o mișcare intermitentă. 3. poziție patologică a mâinii sau a piciorului, amintind de gheara de grifon (1). 4. ornament din motive florare, geometrice, gheare și capete de animale, folosit în stilurile romanic și gotic. (< fr. griffe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

grífă s. f., g.-d. art. grífei; pl. grífe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink