10 definiții pentru grea, greare   conjugări / declinări

GREÁRE, greări, s. f. Acțiunea de a grea și rezultatul ei. [Pr.: gre-a-] – V. grea.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GREÁRE s.f. Acțiunea de a grea; capelare. [Pron. gre-a-. / < grea].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GREÁ, greez, vb. I. Tranz. (Mar.) A echipa o navă cu greementul necesar. [Pr.: gre-a] – Din fr. gréer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GREÁ vb. I. tr. (Mar.) A instala greementul unei nave. [Pron. gre-a, p.i. -eez, 3,6 -ează, ger. -eând. / < fr. gréer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GREÁ vb. tr. a dota o navă cu gremeentul necesar. (< fr. gréer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

GREA adj. v. gravidă, însărcinată.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

greá vb., ind. prez. 1 sg. greéz, 3 sg. și pl. greeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

2) greŭ, grea adj., pl. f. grele (d. lat. *grĕvis îld. grăvis, după lĕvis, ușor, și brĕvis, scurt; it. grave și greve, fr. grief, pv. cat. greu, sp. pg. grave. V. grav). Care trage mult la cantar [!]: ladă grea. Numeros, cu multe bagaje orĭ arme: familie grea, armată grea. Fem. Gravidă. Fig. Dificil: drum greŭ. Grav, periculos: boală grea. Adînc, intens: somn greŭ. Aspru, sever: pedeapsă grea. Grav, vĭolent: cuvinte grele. A-țĭ fi greŭ să facĭ ceva, a-țĭ fi dificil. A-țĭ fi greŭ de multă mîncare, de vĭață, a-țĭ fi greață de multă mîncare, de vĭață. Mi-e greŭ să te aud, mi-e greață să te aud. A te lăsa greŭ, a te lăsa cu toată greutatea corpuluĭ, (fig.) a face pe dificilu. A fi greŭ de cap saŭ la cap, a fi prost, a înțelege greŭ. S. n., fără pl. Partea cea maĭ grea, greime, greutate: greu armateĭ. Lucrurile s´aŭ răsturnat, și tot greu a venit pe el. Fig. Dificultate: Aicĭ e greu! Am dat a greŭ! Adv. În mod greŭ: a trage greŭ (saŭ mult) la cantar, a lovi, a călca greŭ. Anevoĭe, în mod dificil: a trăi greŭ, a pricepe greŭ. În mod adînc, tare: a dormi greŭ. Cu severitate: a pedepsi greŭ. În mod grav: a insulta greŭ. Cu greŭ, cu greutate, dificil, greŭ: a trăi cu greŭ, a reuși cu greŭ. Din greŭ, adînc: a suspina, a adormi din greŭ. A călca, a lovi din greŭ, a călca, a lovi greŭ. A munci din greŭ, a munci la lucru greŭ, dificil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

a lăsa grea expr. (d. bărbați) a lăsa (o femeie) gravidă.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

vorbe grele expr. 1. (intl.) delațiune, trădare. 2. (intl.) adevăr (recunoscut în instanță sau în fața organelor de anchetă). 3. (pop.) înjurătură, ocară; blestem. 4. reproș.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink