GRATINÁRE, gratinări, s. f. Acțiunea de a gratina și rezultatul ei. – V. gratina.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

GRATINÁRE s.f. Acțiunea de a gratina și rezultatul ei. ♦ Formarea unei cruste rumene la suprafața preparatelor culinare prin expunere la temperatură ridicată în cuptor. [< gratina].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

gratináre s. f., g.-d. art. gratinării; pl. gratinări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRATINÁ, gratinez, vb. I. Tranz. A acoperi unele mâncăruri cu pesmet și a le da la cuptor. – Din fr. gratiner.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

A GRATINÁ ~éz tranz. (mâncăruri) A coace în cuptor (presărând cu pesmet). /<fr. gratiner
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

GRATINÁ vb. I. tr. A prepara un graten (1) [în DN]. [P.i. -ez. / < fr. gratiner].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

GRATINÁ vb. tr. a prepara un graten (1). (< fr. gratiner)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

gratiná vb., ind. prez. 3 sg. grátinează
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

GRATINA, gratinez, vb. I tranz. A realiza o crustă la suprafața unui preparat culinar, prin rumenire la cuptor; pentru a obține o crustă frumoasă, în mod curent suprafața preparatului se acoperă cu un strat de brânză sau pesmet.
Sursa: DGE (2003) | Adăugată de gal | Semnalează o greșeală | Permalink