PERSÓNA GRÁTA subst. Persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. – Loc. lat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de cata | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSONA NON GRATA subst. Diplomat devenit indezirabil pentru guvernul țării pe lângă care a fost acreditat. p. gener. persoană indezirabilă. [Pr.: persóna non gráta] – Loc. lat.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de tavilis | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSONA GRATA s.f. Persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. ◊ Persona non grata = diplomat a cărui rechemare este cerută de guvernul țării pe lângă care este acreditat. [< lat. persona (non) grata – persoană (ne)agreată].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

PERSÓNA GRÁTA loc. s. persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. ♦ ~ non grata = diplomat devenit indezirabil pentru guvernul țării pe lângă care a fost acreditat. (< lat. persona (non) grata, persoană (ne)agreată)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

persóna gráta (lat.) loc. s. f., pl. persónae grátae [ae pron. e]
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

persóna non gráta (lat.) loc. s. f., pl. persónae non grátae [ae pron. e]
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

persóna gráta loc. lat.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

persóna non gráta loc. lat.
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink