GRAFÍE, grafii, s. f. Mod de redare în scris a cuvintelor; scriere. ♦ Fel specific de a scrie al cuiva; scris1. ♦ Linie specifică a unui desen, care caracterizează pe autorul lui. – Din fr. graphie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRAFÍE ~i f. 1) Sistem de semne grafice; scriere; scris. 2) Mod de scriere a unui cuvânt sau text. /<fr. graphie
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRAFÍE s.f. 1. Scriere (a cuvintelor). ♦ Mod de a scrie un cuvânt, un text; scris. 2. (Arte) Totalitatea trăsăturilor care caracterizează linia unui desenator. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „scriere”, „desen”, „descriere”, „studiu”, „scris”. [Gen. -iei: / < fr. graphie, it. grafia, cf. gr. graphe – arta de a scrie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRAFÍE1 s. f. 1. mod de a scrie un cuvânt, un text; scriere. ◊ scris (al cuiva). 2. linia caracteristică a unui desen sau desenator. (< fr. graphie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
-GRAFÍE2 elem. graf3(o)-.
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
GRAFÍE s. v. scris.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
grafíe s. f., art. grafía, g.-d. art. grafíei; pl. grafíi, art. grafíile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*grafíe f. (d. vgr. grápho, scriŭ). Cuv. care se combină cu alte cuvinte ca să arate numele unor științe, ca: geo-grafie, etnografie. (V. logie). Scriere, alfabet.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink