grăpșiná, grăpșín, vb. I refl. (reg.) a se agăța, a se cățăra.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

grápșin (mă), a grăpșina v. refl. (d. grapă. Cp. și germ. grapsen, a. î.). Mold. Mă agăț, mă cațăr, mă prind suindu-mă: caiĭ se grapșină pe scărĭ de bolovanĭ (Vlah. Rom. Pit., 221, vorbind de munțiĭ Neamțuluĭ). Mă grápțăn, grăpțănát; și mă zgrépțăn, se zgreapțănă, să se zgrépțene, zgrepțănat; mă zgrépțur, -at. V. și gripțur, s. m.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

GRĂPȘINÁRE s. f. v. grăpșina. [DAR]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink